Spitalul de Urgenţă (Teaser sau ghid de instrucţiuni)

Oamenii obişnuiţi sau normali pleacă sâmbătă seara la întâlnire în parc,la cafenea, la un club două de noapte, la o terasa,la restaurant, la film, la o nuntă /cumătrie la urma urmei…..dar nu şi eu.

După ce timp de 2 ani am acumulat cunoştinţe profunde în medicină: 8 sezoane Gray’s Anatomy,  Scrubs, Интерны şi  jumătate de sezon de Dr. House am decis că trebuie să le întăresc cu nişte practică la Departamentul Medicină de Urgenţă de pe Strada 31 August, Chişinău.

Pentru că în dimineaţa aceea de sâmbătă primisem o pereche de de picioare in coşul pieptului,stern, într-un meci,  aveam şi un motiv plauzibil de vizită.

Intrarea în clădire – platou de Hollywood. Oamenii…mulţi, medici…şi mai mulţi şi spre marea mea surprindere …AMABILI. Iata câteva  constatări aşteptări versus realitate:

1. Aşteptare: Nimeni să nu te asculte. Totuşi nu vii cu o traumă tare gravă…doar nu mori!

 Realitate: Fiecare om angajat al Spitalului pe care l-am oprit sau întrebat ceva amabil a  ascultat şi ne-a direcţionat.

2. Aşteptare:  Poate peste vreo 2 ore vreun medic se va elibera şi îţi va rezolva cazul, doar e sâmbătă seara şi vine lume din accidente, traumaţi, răniţi sau şi mai grav.

Realitate: În exact 10 minute ne-a preluat un medic, mai bine zis stagiarul unui medic care amabil a ascultat, a reacţionat la ce şi s-a întâmplat, a mers cu tine în cabinete şi ţi-a arătat unde să mergi, ţi-a dat înfirmieră să te ducă la analize şi radiografie.

3. Aşteptare: Poate peste vreo săptămână va fi şi rezultatul analizelor.

Realitate:10 minute, atât a durat ca să-mi se dea  rezultatul unei analize  plus comentarea acesteia.

4. Aşteptare: Dacă la medicul de familie cu înscriere, stai lângă uşă ca jandarmul ca nu cumva  vreo babă, femeie cu copkil zdravăn şi rumen cică răşit tare sau vreunul cu sora medicală de mână să intre înaintea ta , atunci aici la Spitalul de urgenţă la sigur intri dimineaţa.

Realitate:  Iaca anume aici se respectă legea nediscriminării. Sistemul e astfel pus pe roate încăt fiecare în 2 ore să primească diagnoza: sau pat în spital, sau foiţa cu reţetă.

5. Aşteptare: Trebuie să luăm bani

Realitate: Cu o poliţă sănătoasă şi un buletin valabil treci tot controlul like a boss.

6Aşteptare: Dacă nu ai pile (cunoscuţi care să pună o vorbă bună pentru tine) ap o ofensă, un strigăt , o morală nu chiar sănătoasă îţi este garantată.

Realitate: Programul de seară include: glume sănătoase, porţii de râs şi  zero strigăte, maximum  de amabilitate pe care o poţi aştepta de la un spital.

7. Aşteptare:?????nu era.

Realitate: În acest loc magic  numai eu, medicii şi încă vreo doi nebuni eram cei mai treji suflete  de la etaj.

O seară stricată ? NU!!!! Această  alternativă la o întâlnire romantică a însemnat o  porţie zdravănă de zâmbete,diagnoza: contuzie de stern, un omor de stereoptip şi amintire plăcută de la ziua de  6 Octombrie care dimineaţa se arăta a fi tare acră.

Reclame

“Pirojocul” de aur

Cred că fiecare din noi  în copilarie a avut parte de câte un vecin care acum când îţi aminteşti de el te ţii de burtă râzând, dar pe care nu-l puteai  înghiţi când erai mic.Şi de ce anume? Pentru că acesta ieşea cu mâncarea afară şi toţi copii se holbau la el în gură.

Când eram eu mică, vecina mea cu doi ani mai mare, beneficia de avantajul că părinţii îi aduceau din deplasări pastă de ciocolată Nutella. Şi cum fără reclamă prin curte? De fiecare dată ştiam când venea camionul de peste hotare, pentru că ea cu regularitatea ieşea afară cu pâine cu ‘’Nutăla’’ cum spuneam noi atunci. Şi copii fiind, ea ne mai inventa jocuri în care fiecare aduce de acasa ceva de mâncare şi ne jucam de-a bucătăria. Si toate eram deacord. Pentru că la masa avea sa fie şi o tartină cu Nutella(asta la 10 oameni!!).

Şi deoarece nu credeam că mai poate fi şi alţii prin curte câte o Nutăla am avut marea surpriză să aflu că ‘’Nutăla is everywhere’’.  Un prieten mi-a povestit că la el în curte era un băieţaş  rotofei care …ghiciţi? Mânca pirojoaşi (pateuri) afară. Şi pentru ca să închei opera, Pirojoc, că aşa a şi fost numit, îi striga mamei după ce mânca ”pirojocul”:  ‘’ Mama, kini mne pomidor!’’ (Mamă, aruncă-mi o roşie!) . Asta de la balconul de la etajul 3…roşia..trebuia să cadă. Nu de alta, da i se usca în gât după pateu şi trebuia ceva mai ud ca să nu se înece.

Sindromul  ‘’Pirojoc’’  contribuie la generearea unei porecle şi poziţionare pe termen lung în memoria vecinilor. Aceşti oameni care te lasă aşa de complexat când eşti mic 😀 totuşi… merită un monument din pirajoaşi şi Nutăla pentru doza asta de râs de care avem parte atunci cand ne amintim de ei în copilăria noastră.

Doctor de neveste

   Deseori oamenii pierd noţiunea timpului din cauza că lucrează foarte mult, dar nu şi locuitorii oraşului Chişinău. Aceştia ştiu tare bine când se apropie weekendul. Cum? Întotdeauna va fi câte o maşină care trece claxonând pe alături de casă sau birou sau pur şi simplu pe drum anunţând că sezoncicul nunţilor e în toi. Şi undeva pe la geamuri boşeşti câte o fată…

  Societatea a avut grijă să dea un meniu foarte variat în ceea ce priveşte denumirea  pentru femei nemăritate: domnişoare,fete în floarea vârstei, fete bune de măritat, fete care acuş îşi pierd termenul de valabilitate şi ar trebui să se grăbească cu nunta, femei care au puţine şanse, femei care au pierdut trenul cel bun, femei ce vor trebui sa se mulţumească cu ce este, femei care vor avea noroc dacă cineva divorţează şi dispar alte concurente, babe-gramofon din faţa blocului – cel mai mare risc care te paşte dacă „ai întârziat”.

Şi această problemă e strigătoare la cer  mai ales când cel puţin de 2 ori pe săptămână o fată de 21+ ani este supusă unui interogatoriu + speech  + reţetă medicală gen: „Da când ti măriţi? Cum aşa, deam-i timpul! Ei dap tu nu întinereşti, gata!!!! Şi, vrei la 30 ani s faşi copchii? Care carieră,care studii…şini a s ti mai iei peste 2-3 ani? ” Chiar drept,cine o să mai „ia” o femeie după ce expiră termenul ei de valabilitate social de 25 ani? După 25 ani femeia trece în categoria reducerilor, pentru că din urmă vine o colecţie nouă de tinere şi vezi bine, bărbaţii îşi vor reînnoi garderoba din noile apariţii.Pentru că vârsta este cel mai important criteriu într-o relaţie de dragoste. Şi neamurile şi rudele şi vecinii, defapt, îţi vor binele şi încearcă să te împingă de tânără ca să nu ajungi la 25 ani (aşă bâtrănă!!!) şi să te „dea” cu reduceri.

În timp ce noi, cele nemăritate, ieşim câte oleacă din modă, bărbaţii acumulează stele ca cogniacul care cu cât mai mulţi ani are , cu atât mai dorit.

Iată aşa, societatea a decis, atractivitatea unei femei pentru măritiş este invers proporţională cu vârsta din buletin, la fel ca şi rochiile de la magazin, colecţiile vechi se vând la promoţii care în unele zile pot ajunge şi la 80 % reduceri. Se anunţă că următorul trend care va da o rază de speranţă nemăritatelor sunt vauchere cu „mirese încă nu foarte  demodate”.

  PS: Fetelor!!!Aranjaţi-vă priorităţile în viaţă!

GlamoURBAN (Glamour Urban)

În acest oraş în care e normal şi chiar se recomandă cel puţin o dată pe zi să-ţi bucuri ochii cu aşa peisaje ca  “şubă” şi sandale în acelaşi timp, “tufle” noi cu preţul oranj încleiat pe talpă, ciorapi coloraţi de lână în balerini… pur şi simplu nu sunt privelişti care te-ar şoca. Şi totuşi weekendul trecut mi-a demonstrat că da…se poate…putem mai mult, suntem în stare să spargem orice stereotip în materie de modă, sexualitate şi glamour.

Suneţi gata? Vă rugăm să luaţi loc. La staţia de troleibuze, afară-12-14 grade, ea frumoasă, el atras… Ea în ştrampi negri, fustă scurtă de blugi, scurtă neagră de piele , pantofi cu tocuri de 14 cm bej cu negru şi elementul magic- răsărita în pacheţel. Până aici  e bine, dar nu e perfect. Şi pentru că fiecare femeie trebuie să aibă pe ea un detaliu unic, care s-o scoată în evidenţă, madama a hotărât că tocurile, pacheţelul  şi fusta nu sunt suficiente şi de aceia grijuliu a început să scuipe consumul din pachetel, construind un covoraş negru tematic la picioarele sale. Şi iată aşa a apărut el, primul admirator.

Asociaţia chirurgilor de minţi reaminteşte că seminţele de floarea soarelui sunt un instrument eficient de PR, comunicare, formare de familie, căldură şi saţietate.

Când iţi înşiri ciorapii

Când iţi înşiri ciorapii seara la balcon  , devii involuntar martorul cum alţii îşi înşiră chiloţii în public. Conversaţie extrem de delicată între 2 fete:

– Da eu i-am zis: “Hai disparti-ti di mini, k tu niş n-ai ideie cum stau în rând baieţii după mine”. Aşe ş i-am zis.

Şi  vorbe  de încurajare gen “da da da da” se aud melodios din gura prietenei dragi.

Şi atunci m-am gândit, dap chiar -ce mai contează calitatea, dacă băieţii stau în rând ca la conveier , dacă cu cantitatea putem mima fericirea, prosperitatea, succesul.

Stimaţi pământeni, medicul avertizează: Evitaţi excesul  cantitativ de soluţii,sex şi pastile.

Transplant de conştiinţă

Memoria este cel mai bun instrument de a te întoarce în trecut. Imaginaţia este altă soluţie de a vedea trecutul. Însă în Moldova există şi altă posibilitate de a te întoarce în timp. Suficient este să ai 29 lei şi să urci în rutiera Chişinău-Tiraspol.

Miros de anticariat, trecerea frontierei, foiţe la vamă, KCEPOKC  în loc de XEROX, meniu la Andys din perioada burgherilor şi a shaormei- meniul de 5 ani în urmă , un fel de Brooklin Moldovenesc  cu  oameni care sunt… crescuţi artificial într-un paradis utopic, care sunt programaţi într-un singur limbaj şi cu un singur scop fix: să steie ca şi câinii fideli la paza unui castel de nisip. Şi nici un format 5 + 1 ori  convorbiri la meciurile cu Sheriff sau la lotul naţional la handball de ex. nu o să-i ajute pe cei din stânga să înţeleagă ca sunt folosiţi ca un mijloc de a ajunge la scopuri meschine.

Căutăm…căutăm un chirug pentru un transplant en-gros de conştiinţă.

Doritorii  mă pot contacta: Moldova, 2012.

9 Semne ale unei boli Mondene

 Când dezvolţi o companie, deschizi un club sportiv, lansezi un film, scrii o carte sau  descoperi un nou tratament,  ai nevoie de un acel ingredient fermecat care te-ar ajuta să ai succes.

 Utilă, mioapă, atoateştiutoare, capabilă să ia cele mai grele decizii, importantă, zidar, bucătar, fotomodel, dicţionar, memorie…

 Aceasta este cea fără de care o companie, un om, un tratament , o strategie- dă faliment…Acesata este secretara.

  Semne vădite ale acestei patologii:

  1. Ea ştie cel mai bine cum să construiască un zid  în jurul directorului
  2. Ea ştie mereu ce va răspunde directorul
  3. Ea are misiunea grea de a alege cum va arăta masa de sărbători corporative mai ales în materie de şerveţele şi salamuri
  4. Ea e imaginea companiei
  5. Ea nu vede rău, dar vrea să crească pe scara ierarhică datorită felului inteligent în care arată
  6. Ea este o enciclopedie enigmatică
  7. Alo, bună  ziua
  8.  E codificată sub nume sugestive…office  manager, asistentă, mînă dreaptă
  9. Nu toţi care au norocul să profeseze acest loc de muncă suferă de aceast sindrom, sindromul secretarei.